Biocarburantul din microalge pare sa fie biocarburantul viitorului

Biocarburantul din microalge pare sa fie biocarburantul viitorului. Datorita dezvoltarii de noi tehnologii de producere a unui biocarburant din microalge si cu ajutorul unor investitii importante, aceasta alternativa la petrol isi va dovedi intregul potential, sustin expertii americani intr-un studiu publicat de Ministerul Energiei, informeaza Maxisciences.

Potrivit studiului, peste cativa ani, biocarburantul din microalge ar putea inlocui 17% din importurile de petrol ale SUA. Pentru a ajunge la acest rezultat, guvernul investeste masiv, alocand circa 85 de milioane de dolari unui numar de 30 de proiecte de producere a acestui tip de biocarburnt. Marele avantaj il reprezinta costul de fabricatie scazut al acestui tip de biocarburant: numai 2,28 de dolari galonul (3,78 litri), de doua ori mai putin decat costa acum benzina la pompa.

Intr-o prima faza, acest biocarburant va fi destinat transportului aerian si armatei americane. Marina SUA si-a fixat drept obiectiv sa inlocuiasca pana la sfarsitul acestui deceniu 50% din consumul sau de petrol cu biocarburanti care nu necesita utilizarea de culturi folosite la alimentatie si spera sa-si indeplineasca obiectivul folosind biocarburant din microalge.

Cat despre atomobile, ele vor trebui sa atepte pana in 2020 ca acest tip de combustibil sa fie disponibil la poma.

Cresterea procentului de bioetanol in bezina ar putea conduce la scaderea pretului acesteia la pompa

Potrivit unor declaratii ale oamenilor de afaceri din domeniul carburantilor, cresterea procentului de bioetanol in bezina ar putea conduce la scaderea pretului acesteia la pompa.

Parerile sunt impartite cu privire la proportia de carburant de tip nou in benzine. Unii sustin ca s-ar impune majorarea de la 5 la 10% a bioetanolului, in vreme ce s-ar atinge valoarea maxima admisa de normele Uniunii Europene in materie de carburanti. Aceasta modificare ar conduce la reducerea cu 10-15% a pretului de comercializare a benzinei.

Potrivit unor surse, in Ungaria este permis bioetanolul in benzine in proportie de 15%. Pana in anul 2020, benzina va contine minimum 20% bieotanol.

Motoarele auto actuale permit utilizarea unui amestec de pana la 25% bioetanol, fara a necesita modificari constructive.

Utilizarea unui procent mai mare decat cel actual de bioetanol presupune modificarea legislatiei romanesti in domeniul carburantilor.

Grasime de rata, combustibil auto

O echipa de studenti francezi a testat un vehicul hibrid care merge cu electricitate, motorina si grasime de rata, informeaza Maxisciences (7 mai).

Intre 2 si 4 mai, a fost organizata competitia Challenge EducEco, desfasurata sub egida Ministerului francez al Educatiei si organizata de Asociatia pentru dezvoltarea probelor educative pentru eco-mobilitate, in cadrul careia au fost prezentate diferite tipuri de masini cu un consum redus si care folosesc diverse tipuri de energie – produsa de benzina, motorina, GPL, hidrogen, energie solara, electricitate.

Printre ele, o masina hibrida care foloseste drept combustibil grasime de rata, asociata cu motorina si electricitatea. Trebuie remarcat ca studentii care au prezentat-o sunt dintr-o regiune cunoscuta pentru cresterea pasarilor, in special a ratelor si gastelor.

Motorul fonctioneaza 35%-40% cu motorina si 60%-65% grasime de rata, iar un generator electric permite incarcarea bateriei. Grasimea de origine animala a mai fost folosita la propusia automobilelor, dar e prima data cand s-a folosit grasime de rata. Grasimea de rata are proprietatea de a fi mai fluida la temperatura ambianta decat grasimea de porc sau vita.

Uniunea Europeana doreste sa schimbe structura taxarii energiei pentru a incuraja o economie cu emisii scazute de carbon

Uniunea Europeana doreste sa schimbe structura taxarii energiei pentru a incuraja o economie cu emisii scazute de carbon. Reducerea emisiilor de CO2 va conduce la scumpirea masiva a motorinei, sustin unii specialisti europeni.

Planul european face parte din strategia cunoscuta ca 20-02-20, avand ca termen anul 2020. Dezbaterea noii directive va avea loc, la Strasbourg, in aceasta saptamana si se prevede stabiliarea unei rate minime a taxei pe emisiile de CO2 si fixarea taxei in functie de eficienta combustibilului, potrivit unui reportaj EuroparlTV.

Acest lucru va conduce la o scumpire semnificativa motorinei. “A face motorina cu cel putin 9% mai scumpa decat benzina este un semn rau si pentru industria auto”, sustine Astrid Lulling, persoana care a redactat raportul.

Uzinele de la Pitesti au lansat un nou model de Dacia Sandero cu bioetanol

Dacia a extins oferta de masini pe combustibil alternativ si a lansat un nou model de Sandero Stepway. Vehiculul va fi produs la uzinele Pitesti, insa doar pentru Franta si Germania.

Noul Sandero Stepway va functiona cu bioetanolul. Combustibilul se obtine in urma fermentarii unor plante precum sfecla, trestia de zahar, graul sau porumbul.

Pentru a putea functiona pe bioetanol, motorul noii Dacii a avut nevoie de mici modificari si a fost dotat cu un nou set de pistoane si supape din aliaj. Schimbari au mai suferit si pompa de carburant, dar si rezervorul.

Desi consumul este putin mai ridicat decat la modelul pe benzina, bioetanolul este mai ieftin. Pretul unui litru de combustibil eco ajunge la 94 eurocenti in Franta si 91 de eurocenti in Germania.

Principala problema a CET Govora consta in emisiile poluante de praf, oxizi de sulf si de azot care insotesc functionarea pe carbune inferior, dar si de bioxid de carbon. In perioada 2011-1013 sunt cuprinse termenele de conformare a instalatiilor mari de ardere (cazane enrgetice pe carbune) aflate in dotarea CET Govora.

Sistemul de termoficare din Rm. Valcea este intr-un proces de retehnologizare permanent inca de la preluarea acestuia in concesiune de la Consiliul Local al Municipiului Rm. Valcea in anul 1997. Astfel, punctele termice au fost complet modernizate si automatizate, au fost inlocuite toate schimbatoarele de caldura vechi cu unele moderne cu placi. Reteaua de distributie a agentului termic a fost intr-o proportie importanta inlocuita cu conducte preizolate noi pentru reducerea pierderilor, atat cantitative – de agent termic, cat si pierderile de caldura prin izolatia termica a conductelor. Contorizarea la nivel de scara de bloc sau de imobil este de asemenea finalizata in intregul oras.

Strategia CET Govora de a porni modernizarea sistemului pornind de la clienti a determiant o stabilizare a pietei astfel incat procentul de debransari al consumatorilor individuali racordati la SACET este mentinut sub 6%.

Pe aceasta stabilitate a pietei s-au bazat prognozele de consum care au stat la baza documentelor strategice de modernizare a serviciului de termoficare in Rm. Valcea:

- Strategia locala de alimentare cu energie termica a Municipiului Rm. Valcea:

- Masterplanul: “Reabilitarea sistemului de termoficare urbana a mun. Rm. Valcea”.

- Studiul de fezabilitate “Reabilitarea sistemului de termoficare urbana a Municipiului Rm. Valcea”.

In conformitate cu Masterplanul si Studiul de fezabilitate mentionate care au fost elaborate de ISPE Bucuresti in cadrul Programului de Asistenta tehnica pentru pregatirea portofoliului de proiecte – Termoficare Phare CES 200/018-147.03/08.03 Subproiectul 8 – RO 2006/018-147.04.03/08 vizand finantarea proiectului prin Programele: “Program Operational Sectorial Mediu”, respectiv “Termoficare 2006-2015” s-a stabilit ca pentru asigurarea in regim permanent, respectand conditiile de mediu si de eficienta sursa de caldura a SACET Rm. Valcea, sa fie urmatoarea:

- Cazanul C7 pe carbune ramane sursa de baza pentru termoficare urbana in regim de iarna; Consiliul Judetean Valcea in calitate de beneficiar si CET Govora SA in calitate de operator au aplicat la Programul Operational Sectorial Mediu in vederea retehnologizarii acestuia;

- Noua centrala, ECOCET Govora, este sursa de vara a sistemului de termoficare a orasului Rm. Valcea si va functiona paralel cu sursa de iarna;

ECOCET Govora este proiect complementar Proiectului finantat prin POS Mediu si va fi realizat pe baza schemei de ajutor de stat sub forma de certificate verzi instituit de Legea 220/2008 si Legea 139/2010.

Centrala electrica de cogenerare urbana pe biomasa se poate realiza la CET Govora si este o investitie fezabila din punct de vedere economic, raspunde pe deplin cerintelor sociale – alimentarea cu caldura si apa calda a locuintelor si institutiilor din localitate – si este in concordanta cu cerintele legale de protectie a mediului. Utilizarea biomasei sub forma de deseuri lemnoase care provin din industria de prelucrare primara si secundara a lemnului, precum si a altor tipuri de biomasa din activitati agricole, este neutrala in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera in atmosfera.

Tehnologia propusa pentru centrala de cogenerare pe biomasa este una inovativa de centrala cu ciclu Rankine cu fluid organic (ORC), care are o vasta extindere in ultimii ani printre aplicatiile de mica – medie putere in tarile cu traditie in utilizarea energiilor regenerabile pentru producerea de energie termica. Principiul de functionare al ciclului Organic Rankine Cycleeste similar cu al unei turbine cu abur, singura deosebire fiind data de utilizarea unui fluid organic ca si agent termic al turbine in locul apei. Acest fluid organic are o structura moleculara mai mare decat apa, ceea ce face ca turbina sa functioneze la o turatie mai mica decat a turbinelor cu abur, avand ca efect pozitiv reducerea presiunii si a eroziunii asupra partilor metalice si a paletelor. Ciclul ORC are o eficienta totala de aproape 98% din puterea termica de intrare in turbina, aproximativ 20% este transformata in energie electrica, 78% in energie termica, cu foarte mici pierderi de numai 2% datorate izolatiei termice, radiatiei si pierderilor in generator.

Puterea electrica a centralei proiectate este de 4.6 MWel din care se livreaza in sistemul energetic 4.2 MWel, respectiv cantitatea de energie electrica anuala va fi de circa 34,000 MWh.

Energia termica livrata va acoperi integral necesarul de baza al populatiei (consumul de caldura sub forma de apa calda), respectiv o putere termica medie de 17,5 MW; Avand o functionare de 8000 h/an, ECOCET Govora va putea sigura circa 120.000 Gcal./an din necesarul tot de circa 440.000 Gcal./an.

Cogenerarea energiei electrice cu productia de caldura are rolul de a aduce in zona de profitabilitate noua investitie pornind de la urmatoarele considerente:

Intentia CET Govora de a asigura un serviciu de calitate, respectiv alimentarea continua cu apa calda la un tarif suportabil pentru locuitori. Pretul final fara TVA estimat in 20 de ani de functionare pentru energia termica livrata la gardul centralei pe biomasa este de 23-26 EUR/Gcal.; acest pret este compatibil cu tarifele la energia termica ale celorlalte surse existente sau proiectate pe platforma CET Govora: centrala pe carbune existenta, respectiv centrala de cogenerare industriala pe gaze naturale aflata in stadiul de proiect.

Productia de caldura are un caracter sezonier, dar ECOCET Govora este destinata regimului de baza – sa alimenteze timp de 8000 ore/an locuintele cu apa calda.

Veniturile obtinute doar din vanzarea de energie termica nu pot justifica realizarea unei noi investitii la CET Govora;

Centrala pe biomasa indeplineste simultan doua caracteristici: se bazeaza exclusiv pe resurse regenerabile (in conformitate cu Legea 220/2008 si cu Legea 139/2010) si este o centrala electrica de cogenerare de inalta eficienta (in conformitate cu HG 219/2007 si legislatia secundara asociata);

Energia electrica produsa din surse regenerabile are acces preferential pentru a fi livrata in S.E.N. si beneficiaza de o schema de sprijin de tip “cota fixa la distributie si acordare de certificate verzi la producator”. Generarea de electricitate din biomasa este bonificata conform Legii 220/2008 cu trei certificate verzi per MWhel livrat in reteaua publica de energie electrica.

Certificatele verzi se vor tranzactiona pe piata deja existenta si gestionata de Operatorul comercial OPCOM; Modificarile si completarile la Legea 220/2008 aduse prin Legea 139/2010 prevad acordarea de 4 certificate verzi pentru 1 MWhel, livrat in cazul in care cumulativ si conditiile de cogenerare de inalta eficienta sunt indeplinite.

Obiectivul Romaniei impus de Comisia Europeana pentru anul 2020 este producerea din surse regenerabile a 24% din energia consumata, iar participatia biomasei pentru realizarea acestui obiectiv, estimata in “Masterplan biomasa pentru Romania”/2010, va fi de peste 51% din totalul surselor regenerabile utilizate pentru producerea de energie; in Masterplanul enuntat mai sus se prevede realizarea a cel putin 100 de centrale pe biomasa cu capacitate de 5-10 MWel in Romania;

Energie electrica din surse regenerabile este prevazuta sa reprezinte 8,3% din total consum electricitate in anul 2010 si 16,8% din total consum in anul 2020. Ultimul raport ANRE, din anul 2010, indica un raport de 0,6% energie electrica din surse regenerabile (verde) fata de total consum energie electrica. Exista deci un deficit major pe piata de certificate verzi in Romania.

Centrala electrica de cogenerare pe biomasa din orasul Rm. Valcea va produce peste 34,000 MWhel energie verde, ceea ce vine in sprijinul realizarii cotelor impuse de Romania.

Conditionarile proiectului:

Pentru a beneficia de schema de sprijin cu certificate verzi, centrala trebuie pusa in functiune pana la sfarsitul anului 2016;

Aceasta schema de sprijin se aplica pana la amortizarea investitiei, dar nu mai mult de 15 ani de la punerea centralei in functiune;

Noua centrala va asigura vara in regim continuu si un total de 8,000 ore/an conform curbei de consum termic, necesarul de caldura sub forma de apa calda de consum al orasului Rm. Valcea;

Terenul ocupat de noul obiectiv energetic, pentru amplasamentul centralei si a depozitului operational de combustibil, reprezinta o suprafata de 2,500 m2 in zona neocupata din vecinatatea statiei electrice de 110 KV CET Govora;

* Este necesara o suprafata de teren suplimentara de 3,000 m2 pentru realizarea depozitului de lemn stivuit. Amplasamentul depozitului primar de lemn va fi parte din terenul ocupat in present de stiva nr. 4 de carbune, dar care nu va mai fi utilizata de CET Govora;

* Sunt necesare obtinerea avizelor de construire si de functionare, in principal: Autorizatia de construire, Avizul sau Acordul de mediu, Avizul Tehnic de Racordare la reteaua electrica, Avizul de infiintare din partea ANRE. Autorizatia din partea Inspectoratului de Stat pentru Situatii de Urgenta, Calificarea energiei etc..

Impactul asupra mediului

Centrala este un proiect in concordanta cu directivele Europene si legislatia Romaniei de protectie a mediuli. Productia de energie din biomasa este neutrala fata de emisiile de gaze cu efect de sera in atmosfera, iar inlocuirea sistemului de producere a energiei termice existente care se bazeaza pe carbune pentru producerea de apa calda conduce la evitare emisiei a circa 61,000 tone CO2 anual.

Suplimentar, energia electrica produsa in cogenerare inlocuieste la nivel national energie elctrica produsa din combustibili fosili, echivalent a unei emisii de 34,200 tone CO2/ an (s-a luat in considerare un factor de emisie mediu la nivelul Romaniei de 1.02 tone CO2/MWHel).

Cenusa este captata in filtre speciale dimensionate sa limiteze emisiile de praf in atmosfera sub concentratia admisa prin norme de 20 mg/ Nm3.

Cenusa rezultata in urma arderii este depozitata temporar in containere inchise, si, fiind de provenienta vegetala, poate fi utilizata ca fertilizator pentru sol in paduri sau chiar pentru culturile agricole. Poate fi de asemenea furnizata la fabricile de ciment sau la producerea de prefabricate din beton.

Depozitarea cernusii nu implica decat rezolvarea aspectelor legate de spulberarea acesteia pe durata transportului. CET Govora dispune de facilitati pentru livrarea produsului cenusa uscata sau umectata pentru utilizare ca material de constructii si are sisteme suficient de dezvoltate pentru depozitarea ecologica a cenusii.

Impactul social asupra sanatatii si bunastarii individului si comunitatii

Centrala raspunde nevoii orasului Rm. Valcea pentru un serviciu comunitar: alimentarea sigura si permanenta cu apa calda de consum la un pret suportabil pentru nivelul mediu de venit al comunitatii. In pklus,sunt estimate 20 de noi locuri de munca in centrala si alte 25 de locuri de munca in activitatea permanenta de colectare de biomasa.

Merita incheiat cu un detaliu extreme de important.Recupoerarea investitiei s-ar realize prin comercializarea certificatelor verzi obtinute de centrala.

Cercetatorii au demonstrat o metoda de a converti dioxidul de carbon (CO2) in izobutanol, un combustibil lichid folosind electricitate

Cercetatorii de la Universitatea din California, Los Angeles, au demonstrat pentru prima data o metoda de a converti dioxidul de carbon (CO2) in izobutanol, un combustibil lichid folosind electricitate.

Pentru prima oara am putea alimenta masina folosind combustibil electric, chiar daca nu avem o masina electrica. Stocarea de energie ar deveni astfel mai eficienta decat prin metodele alternative, precum pompele hidraulice sau bateriile chimice care prezinta neajunsuri in privinta transportarii si compatibilitatii.

Intr-un studiu publicat recent in revista Science, seful Departamentului de Inginerie Chimica, James Liao, si echipa sa au raportat o metoda pentru stocarea energiei electrice, care poate fi folosita sub forma de combustibil lichid transportabil.

Sursa din care e facut acest combustibil lichid o reprezinta un microorganism asupra caruia s-a intervenit prin metode ingineresti. Fotosinteza joaca aici rolul crucial. Dupa cum se stie, exista doua parti ale fotosintezei – reactii fotochimice (luminoase) si nefotochimice (de intuneric).

Noi am putut separa cele doua reactii si, in loc de a folosi fotosinteza, folosim panouri solare pentru a converti razele solare in energie electrica si, pe urma, intr-un mijlocitor chimic. Dupa care folosim asta pentru a declansa compusul de CO2 sa produca energie, a explicat Liao. Aceasta metoda poate fi mult mai eficienta decat sistemul biologic, precizeaza expertul.

Ceea am facut pana acum a fost sa demonstram principiul de functionare, iar acum credem ca putem sa-l aplicam la scara larga. Acesta va fi urmatorul nostru pas, a incheiat James Liao.
Ramane insa de vazut daca aceasta reprezinta o metoda productiva, insa, cu siguranta, e un pas major in producerea de bio-combustibili.

Un roman milionar a construit cea mai moderna centrala termica pe biomasa in Bistrita-Nasaud

In Bistrita-Nasaud, deseurile de lemn vor ajuta la incalzirea unei scoli, a unei gradinite si a mai multor blocuri.

Un roman milionar a construit cea mai moderna centrala termica pe biomasa, o investitie exclusiv romaneasca. Centrala reduce gradul de poluare a mediului si transforma resturile produse de fabricile de cherestea, in caldura.Fabricile de cherestea sunt cele mai mari producatoare de resturi lemnoase. Daca acestea sunt aruncate, polueaza.

La Lunca Ilvei s-a gasit o solutie pentru a folosi eficient toate deseurile din lemn. A fost inaugurata o centrala termica pe biomasa. Investitia este de doua milioane de euro, iar o parte din bani, 850 000 de euro, sunt de la Uniunea Europeana.

Centrala pe biomasa din Lunca Ilvei, un proiect finantat de catre Uniunea Europeana, a fost inaugurata joi

Centrala pe biomasa din Lunca Ilvei, un proiect finantat de catre Uniunea Europeana, a fost inaugurata joi, in prezenta ministrului Mediului si Padurilor, Lazlo Borbely. Aceasta centrala, aflata la fabrica de Cherestea „Silvania International” din localitatea bistriteana, este cel mai nou automatism care nu polueaza si care va produce energie termica si energie electrica, conform bistrita24.ro. „Centrala produce energie termica si ea e legata la niste consumatori. Noi, practic, ne vom usca toata cheresteaua si am investit in jur la 2 milioane de euro, s-au creat cateva locuri de munca si se vor mai crea cateva zeci. Noi ne producem energie termica ieftina, ne uscam cheresteaua si o dam uscata si tratata. Mergem in parteneriat cu localitatea unde ne avem sediul, iar surplusul pe care il avem il folosim pentru a incalzi institutiile de aici, avem blocurile ANL, o cresa sau o sala de sport”, a explicat rolul centralei din Lunca Ilvei administratorul fabricii de cherestea, Emil Iugan.

Daca data trecuta am aflat despre posibilitatea de a genera caldura si biogaz prin compostarea (fermentarea)  reziduurilor vegetale, azi vom ilustra modul in care se poate gazifica biomasa prin tratare termica. Procedeul este cunoscut de peste 180 de ani, dar prima utilizare in masa, data de lipsa combustibililor, au inregistrat-o inginerii Wehrmacht-ului, spre finalul celui de Al Doilea Razboi Mondial.

Iata cateva din adaptarile lor pe “holzgas” (gaz din lemn – foloseau rumegus) la vehiculele de transport si chiar la cele de lupta, care aveau traditional motoare pe benzina.

Gazificarea este un proces de descomputere prin tratare termica, fara combustie, intr-o atmosfera controlata, a materiei organice in monoxid de carbon, hidrogen si dioxid de carbon.

Mixtura gazoasa rezultata, numita si singaz (gaz sintetic) este practic un combustibil. Procedeul este privit ca o sursa de energie regenerabila, daca materia prima este biomasa. Si aceasta deoarece s-a constatat ca si anumiti combustibili fosili pot fi gazificati prin aceeasi metoda, dar atunci nu mai putem vorbi de energie regenerabila.

Pentru amatorii de DIY (Do-It-Yourself), internetul gazduieste, prin stradaniile unor pasionati dezinteresati, o seama de site-uri in care acestia explica – unii cu amanunte extrem de utile – cum poate fi realizat un asemenea dispozitiv in gospodarie.

Mai ales ca nu sunt neaparat necesare tehnologii sofisticate. De fapt, pe masura ce pretentiile noastre cresc, in privinta calitatii gazului obtinut, se ridica si nivelul tehnic al dispozitivului.

Daca dorim sa folosim gazul rezultat la un motor cu ardere interna, ne trebuiesc etaje suplimentare de tratare. Daca ne multumim a folosi doar gazul rezultat initial, pentru incalzire sau la gatit, de exemplu, totul se simplifica.

Americanul Michael Davis, un tip pasionat de energii alternative si fericitul posesor al unor aptitudini tehnice demne de toata lauda, trateaza in detaliu pe site-ul sau,http://www.mdpub.com/gasifier/index.html,  modalitatea de realizare a unui dispozitiv de gazificare destul de performant. De asemenea, putem vedea rezultatele muncii lui in cateva filmari postate pe Youtube.

El arata ca reactia primara la tratarea termica a biomasei este:

Lemn + oxigen (limitat) = CO₂ + H₂0 + C + amestec de hidrocarburi volatile + Q (caldura).

Un reactor de biomasa bine construit va converti de asemenea produsii combustiei partiale, precum CO₂ si apa in monoxid de carbon inflamabil (CO) si hidrogen (H₂) prin trecerea lor printr-un pat de carbune incins, unde vor fi redusi. CO + C + Q = 2CO si respectiv H₂O + C + Q = H₂ + CO.

In acest fel, gazificatorul converteste cea mai mare parte a masei vegetale in gaze de ardere, producand doar cenusa si carbune nears. In teorie, cel putin, o teorie care simplifica enorm procesele extrem de complexe care au loc de fapt.

In realitate, ne ciocnim de un produs nedorit al reactiei: gudronul, care se depune peste tot. Cu cat e mai performant gazificatorul, cu atat mai putin gudron va produce.

Omul s-a ciocnit de nenumarate probleme, a experimentat cu numerosi combustibili (biomasa) si cu mai multe design-uri ale aparatului, pana ce a ajuns la o formula satisfacatoare.

Desenul alaturat reda ultimul sau model, cel de la care a obtinut cel mai mare grad de functionalitate.

Despre ce este vorba? Despre un tub din otel inoxidabil care are la capatul de jos un gratar, o placa constrictoare deasupra careia se aprind carbuni de mangal. Peste acesta se pune combustibilul pe care vrem sa-l transformam in gaz.

Lateral si paralel cu tubul mare din inox, sase tuburi in forma de J se introduc in tubul de inox pe la partea cu indoitura. Prin ele se sufla aer care intretine arderea.

Cilindrul de inox este introdus intr-un butoi de tabla de 20 de litri, cam pe jumatate.Prin partea care iese din butoi, peste partea de sus a tuburilor J care ies si ele circa 1 cm  din butoiul de tabla, se aplica un colector care uneste circuitele tuburilor J si are o singura intrare-iesire. Pe acolo se va sufla aerul.

Tubul mare din inox are in partea de sus un capac ermetic, prin deschiderea caruia se face alimentarea cu rumegus sau alta forma de biomasa. Placa constrictoare are rolul de a ghida aerul ce angajeaza partile volatile din masa lemnoasa sa treaca prin dreptul carbunilor incinsi.

Gratarul tine carbunii si permite trecerea aerului in jos. Cenusa si carbunele nears se scurge pe fundul butoiului din tabla. Lateral, in butoi se practica o usa de acces.

Pe partea diametral opusa jonctiunii cu tubul din inox practicate in capacul de sus al butoiului din tabla (gaura pentru introducerea tubului de inox nu e plasata central, ci mai aproape de margine) se practica o alta gaura, pe unde se cupleaza o teava tot in forma de J, inversat de aceasta data, pe unde este evacuat gazul destinat arderii.

Gazificarea, in esenta un proces relativ simplu, este de fapt un subiect destul de vast, nu putem avea pretentia ca am oferit cititorilor un material exhaustiv in doar doua pagini, insa ne multumim cu meritul minim de a incerca sa trezim interesul.

In ce masura am reusit depinde si de dumneavoastra. Celor realmente interesati le dorim spor la treaba si inspiratie maxima. Iata si alte link-uri utile:

http://gekgasifier.com/

http://www.alternate-energy.net/Dvid/view.php?video=d8c1fjkggqQ&feature=youtube_gdata_player&title=compact+biomass+gasifier+1+Mw

http://en.wikipedia.org/wiki/Wood_gas

http://en.wikipedia.org/wiki/Wood_gas_generator

http://www.windward.org/notes/notes63/wal63_b.htm

si un adevarat manual pentru realizarea unui gazificator pentru masini si tractoare aici:

http://www.overunity.com/586/plans-to-build-woodgas-system-for-cars-and-traktors/dlattach/attach/583/

Ion SCUTARU